Când mi s-a propus să amenajez un magazin cu “obiecte de amenajare” am zis că așa ceva întâlnești mai rar și că mai simplu nu se poate… Dar când vezi un cub de rigips imens și gol, pe care trebuie să-l transformi în 30 de zile într-un spațiu comercial concept, când nu poți să te arunci cu cheltuielile că ieși din bugetul despre care știi doar că “nu trebuie să fie mare” (?) începe să nu ți se mai pară chiar așa de simplu.
Astfel că am inventat un concept: nu trebuie să arate ca un magazin – va fi, mai degrabă, o casă de oameni. Am împărțit vizual ditamai spațiul în zone de locuit – hol, bucătărie, living, dinning, dressing și grădină. Asta era tema, dar trebuia și produsă, așa că după zicala “pofta vine mâncând”, după tăierea primei scănduri, proiectul și execuția au mers pas cu pas, s-au întrepătruns și au dus către un rezultat închegat, cald și luminos.
Mai întâi am dat un nou aspect pereților și stâlpilor (cu tapet, scândură veche patinată, uși și ferestre recuperate, cărămidă, paleți…); apoi am confecționat (din lemn patinat și pal) spațiile de depozitare, suficient de multe și încăpătoare, speculând fiecare colț disponibil; apoi a venit rândul mobilei care a conturat fiecare cameră (fie vechituri restaurate, fie din magazine de specialitate, fie produse și modificate de noi); apoi s-a adus marfa care a fost distribuită pe zone (en gros și en detail), iar în final au venit și clienții… Simplu, nu?
Magazinul este în continuă “miscare” – totul este de vânzare (mai puțin tapetul, hidrantul dintre ceasuri și tortul) astfel că în fiecare zi e posibil să găsești altceva care să-ți placă…
